Profesorul răspunde. Voi continua să-i ignor nesimţirea (şi lenea filozofică), limitîndu-mă la discuţia noastră exegetică şi (a)teologică.
Nu sînt deloc ostil lui Isaia 43:4 (aşa cum scriam în ultima postare, nu am nicio miză egoistă în întreprinderile mele ateologice). Am folosit acest pasaj doar pentru a ilustra prostul obicei nombrilist de a citi abuziv texte vechi. Iar Florin n-a făcut decît să confirme ce am spus eu - cum că Isaia 43 nu se referă în niciun fel la creştinul de azi; şi că bunăvoinţa Dumnezeului lui Isaia trecea prin naţionalismul iudaic (oricum l-ar îndulci profesorul).
1 Cor. 14:20 tocmai că ne îndeamnă să nu fim copii în gîndire, ci doar în răutate. Eu prefer să las şi infantilismul intelectual (cu tot cu certitudinile lui fără acoperire), şi răutatea arogantă în seama dreptcredincioşilor de toate religiile. Pentru cei care vor să urmeze sfatul apostolic, rămîn la vorba mea: grow up!
Scrie profesorul: "soluţia lui Poli [la Dan. 8] nu provine de la vreun ebraist serios". Serios? Deci ca să fii "ebraist serios" trebuie să fii adventist? Du-te mă! Du-te măcar şi citeşte Iosif Flaviu. Vei descoperi că evreul ăsta neserios (deci "preterist" şi "raţionalist-umanist") care scria în primul secol creştin citea Dan. 8 exact cum îl citesc şi eu astăzi ("...and that from among them there should arise a certain king that should overcome our nation and their laws, and should take away their political government, and should spoil the temple, and forbid the sacrifices to be offered for three years' time. And indeed it so came to pass, that our nation suffered these things under Antiochus Epiphanes, according to Daniel's vision...").
"Prezicerea cu 'seara' şi 'dimineaţa'" - concede profesorul. Deci nu "viziunea celor 2300 de zile". Conced şi eu: "pînă la 2300 de [jerfe de] seara [şi de] dimineaţa". Nu face nicio diferenţă. De altfel, echivalarea rigidă a unei prepoziţii e semn de scleroză traductologică, nu de exactitate ştiinţifică. Traducerea mea dintîi era la fel de corectă ca aceasta din urmă, numai că mai românească.
"Jertfa necurmată" ca fiind "jertfa lui Isus", hm. Pînă şi din punctul de vedere al teologiei NT, echivalarea asta este idioată. Epistola către evrei tocmai că subliniază diferenţa categorică dintre sacrificiul hristic şi ritualul sanctuarului. Necurmata e înlocuită de "odată pentru totdeauna". Şi aşa ne întoarcem la o altă veche bubă a teologiei adventiste - proasta folosire a tipologiei sanctuarului. Dar nu mai insist.
Dan. 8:25 nu se află în continuarea lui Dan. 8:13-14, pentru a justifica plasarea (în)frîngerii "cornului cel mic" după răzbunarea templului, ci în paralel cu Dan. 8:13-14, dat fiind că face parte din reluarea explicativă a oracolului. Înfrîngerea cornului este răzbunarea templului. Florin delirează.
Iubitorului de tabele i se poate răspunde cu tabelul de aici (şi altele asemenea). Realitatea textului este că figura simbolică a "cornului cel mic" este extrem de pregnantă în Daniel şi nu avem indicii cum că s-ar referi la multiple figuri istorice. Epifanul încape fără probleme în Daniel 7. Trebuie doar să scapi de nombrilism (ştiu, greu lucru).
"Când clădeşti pe credinţa în afirmaţiile Bibliei este natural şi legitim să faci deducţii logice dincolo de ce a ştiut un autor sau altul..." No kidding! Păi, de ce nu se apucă Florin de gematria sau alte cabale? Rezultatele sînt şi mai spectaculoase decît în cazul istoricismului.
Fratioare,ma bucur ca ai revenit!
RăspundețiȘtergereDin nefericire,esti intr-o stare nu prea buna(imi aduci aminte de Stavroghin si scrisoarea lui:
"Eu singur."
Adu-ti aminte de Dostoievschi,si de Iisus:
Nu cunosc nimic mai frumos,mai nobil,mai barbatesc ,decat IIsus Hristos.Si daca mi s-ar arata,fara putinta de tagada ca hristos nu este adevarul,si adevarul nu este in Hristos,aleg sa raman cu Hristos ,decat cu adevarul!
Si de Petre Tutea,si de Socrate!
Lasa deoparte luptele cu Laiu,nu duc la nimic bun. El este ,dupa mine mercenarul perfect,care nu va abandona niciodata ce a fost pus sa pazeasca.
Toate bune,si tine minte:Avem nevoie de un zeu!
Ce treaba are Socrate cu Isus? :) Eu aleg fara ezitare adevarul - e si mai frumos, nobil si - daca e musai - barbatesc. Cit despre Florin, stii cum zice la carte: ma cert cu cei pe care-i iubesc :D
RăspundețiȘtergereHei fratioare anonim, e cam indrazneata afirmatia ta:"aleg sa raman cu Hristos, decat cu adevarul!" ...
RăspundețiȘtergereSi multimea de clerici si enoriasi de pe dealul Mitropoliei l-a ales pe Hristos si fac sarbatoare, din cand in cand, din moastele nu stiu carui sfant.
...si-apoi mai fratioare, Poli nu e singur; uite, macar noi doi, anonimi de altfel, suntem atrasi de dialogul profesorului cu ex-studentul "necredincios".
RăspundețiȘtergereSocrate ne-a avertizat ca nu avem acces la esente fara Dumnezeu.
RăspundețiȘtergereHristos ne-a spus:'veniti la mine,toti cei truditi si impovarati,si eu va voi da odihna.
Eu sunt Calea ,Adevarul si Viata'
Hristosul de pe dealul Mitropoliei,nu e si Hristosul pe care l-am gasit in Evanghelii.Dar asta e alta poveste.
Anonime ,frate,citatul e din Dostoevski,dar subscriu.Dumnezeu ,pentru mine,e ca la Arhimede:
'dati-mi un punct de sprijin si pun lumea in miscare'; fara Dumnezeu,sunt pierdut intr-un univers stupid.
Cel mai cumplit lucru e sa pierdem credinta in Dumnezeu.Ramanem niste nenorociti ai nimanui.
Ma rog ca Dumnezeu sa existe.Ca daca nu exista,am incurcat-o
Ce sint acelea "esentele"? Si CUI te rogi ca Dumnezeu sa existe?
RăspundețiȘtergere@anonim frate
RăspundețiȘtergereAm vazut ca e din Dostoevski si-am vazut ca subcrii, de-asta ti l-am atribuit.
Si mai e ceva: pentru ca nuantele dialogului prof - Poli sunt si mai "forte" si mai "piano", ne-am framantat si noi sa intelegem...si stii la ce concluzie am ajuns? Cine i-a spus lui Toma, necredinciosule? Si el a fost unul dintre ucenicii Lui, nu?