Listez mai jos referinţele pentru pasajele din Matei care pretind o "împlinire", împreună cu referinţele pentru sursele lor veterotestamentale. Comparaţi-le, vă rog, examinînd şi contextul celor din urmă. Apropo, nu pretind că lista mea e exhaustivă.
Matei 1:22-23 - Isaia 7:14
Matei 2:5-6 - Mica 5:2
Matei 2:15 - Osea 11:1
Matei 2:17-18 - Ieremia 31:15
Matei 2:23 - ???
Matei 3:3 - Isaia 40:3
Matei 4:14-16 - Isaia 9:1
Matei 8:17 - Isaia 53:4
Matei 11:10 - Maleahi 3:1 / Exodul 23:20
Matei 12:17-21 - Isaia 42:1-4
Matei 13:14-15 - Isaia 6:9-10
Matei 13:35 - Psalmul 78:2
Matei 15:7-9 - Isaia 29:13
Matei 21:4-5 - Zaharia 9:9
Matei 21:42-43 - Psalmul 118:22-23
Matei 26:31 - Zaharia 13:7
Matei 27:9-10 - Zaharia 11:12-13
Matei 27:35.43.46 - Psalmul 22:1.8.18
Ma bucur sa te regasesc la tine acasa. N'am mai trecut de ceva vreme, asta si pentru ca taiasesi accesul la blog si m'am gandit ca te'oi fi suparat in vreun fel. Sper ca nu, totusi.
RăspundețiȘtergereAm urmarit razboiul tau cu FL cu o mica bucurie cinica. Asta pentru ca uite asa se implineste "profetia" lui Borges. Dumnezeu, vagul meu dumnezeu (stiu, asta e din alta poveste) nu stie care e Poli si care Florin. Va confunda... :))
Intrebarea despre spirit si fecundare e "lame". Ioan 4, 24, prima propozitie. Intreaba'i pe Platon si pe Hegel ce'i ala spirit. Sa analizezi evangheliile de pe pozitia materialismului strict mi se pare ridicol, iarta'ma. Bach e doar o succesiune de vibratii de o anumita frecventa care determina activarea unor neurotransmitatori? Asa am ramane la "bine'i cand stranuti, cand te caci si cand te futi". Noica zicea ca consumatorul de cultura consuma la fel un concert cu Celebidache si'o friptura. Pute da'i caldut, nu?
Cu pomelnicul de texte, esti carcotas. Nu ca diversi apologeti nu ti'ar da apa la moara. Da' ce zici de Pavel, care citeaza din poeti elini, facandu'i profeti mesianici? Sau de Isus insusi, care face din povestea lui Iona o profetie.
Ca o curiozitate, insa: Pe ce se bazeaza asteptarea lui Mesia? Sau toti evreii ce'l asteapta sunt corijenti la hermeneutica. Si inca ceva: s'a sesizat cineva din epoca, a 'strigat cu glas tare' careva ca hermeneutica profetiilor implinite din evanghelii e gresita?
In rest, ma bucur cand mai gasesc pe cineva sa'i placa Chesterton si parintelul lui detectiv. Chestie rara printre cunoscutii mei. Cat despre Cartarescu, daca nu ma inseala memoria, zice la un moment dat ceva de niste vecini adventisti. L'or fi evanghelizat si uite asa s'a prins el de metoafora. Ai folosit'o si tu intr'o postare mai veche, nu?
Suparat? Nu. Am avut nevoie de un ragaz. Nici Platon, nici Hegel, oricit ar vorbi ei despre spirit, nu ne explica in ce fel interactioneaza acesta cu materia - mai ales intr-un proces atit de material precum fecundarea. Am si eu suficient "spirit" cit sa ma bucur de o masa buna la restaurant. Dar nu pretind ca spiritul meu fecundeaza ovule :)
RăspundețiȘtergereIsus e si mai rau cind citeaza din Isaia si zice "io-s ala" - ajungem si acolo. La fel, voi detalia in urmatoarele postari chestiunea hermeneuticii mesianice de ieri si de azi.
Cartarescu da semne destule prin proza lui ca a citit de unul singur Biblia. Nu-mi aduc aminte sa mai fi vorbit despre "dusul non-laodicean", dar nu e exclus.
Bun revenit pe blogul asta pervers :)
Acu' daca tie (si celor implicati de plural) nu va explica P si H, eu zic sa'i recititi.
RăspundețiȘtergereCat despre fecundatul ovulului, eu nu gasesc nicio contradictie interna, inerenta textului. Omul e dupa chipul lui Dumnezeu, deci asa cum fecundeaza omul, asa o poate face si Dumnezeu. Iar daca poate sa treaca prin ziduri, poate sa treaca si prin peretele abdominal, de exemplu. Cu toate ca nu zice nimeni ca nu putea urma traseul normal, ca sa nu aiba de trecut prin ziduri. Asa ca pentru cine crede intr'un dumnezeu ce face lumea din nimic, nu e nimic ciudat sa creda ca poate face un spermatozoid din nimic.
In alta ordine de idei - ca tot n'am stat niciodata sa compar textul profetilor cu citarile lor in evanghelie, asa ca multzam de lista - exista vreo sugestie pentru cele 3 semne de intrebare? Il intrebam pe Ehrman?
O pagina buna pe wiki despre problematica "citare" din Matei 2:23:
RăspundețiȘtergerehttp://en.wikipedia.org/wiki/Matthew_2:23
Esti sigur ca e vreo legatura intre Dumnezeul care ne seamana si trece prin ziduri sau se rezuma ex nihilo la un spermatozoid si spiritul lui Platon si Hegel?
1. Afara de ultima presupunere (aia cu termenul depreciativ), care este deus ex machina, de restul stiam, da' nu mi s'au parut multumitoare niciodata. Adica am aceeasi intrebare ca mai sus: exista oameni din proximitatea temporala care sa'i fi atras atentia lui Matei sau altcuiva ca a gresit? Sau citeaza parti pe care diversele canonizari, anterioare sau ulterioare, le-au omis?
RăspundețiȘtergere2. Evident ca nu sunt sigur de nimic. Doar ca atat vorbele, cat si constructele mentale ce corespund spiritului ori sufletului vin, in evanghelii, de la greci, adica cu un pic de Pitagora si Platon adaugat, macar. In privinta lui Hegel si ce sau daca identifica ceva, reciteste Viata lui Isus si Prelegerile de Filozofie a Religiei.
Legatura exista, de fapt, cu siguranta. Identitate sau potrivire perfecta, cu certitudine, nu. Dar asta chiar nu are importanta. Ce incercam eu sa zic este ca a intreprinde un demers critic asupra religiei de pe o pozitie ce considera spiritul (in oricare dintre definitiile sau interpretarile posibile) o pura fictiune metafizica (ceea ce si este, dar iarasi nu conteaza aici) este un pic aiurea. Adica nu'i convinge decat pe cei deja convinsi. Materia este, la randul, ei, o pura fictiune metafizica (ce deriva din metafizica solidului si din prejudecatile grecesti cu privire la infinit).
In "Viata lui Isus", Hegel demitologizeaza crestinismul, incercind sa-l faca o religie a ratiunii (morale). Ignora atit teologia intruparii, cit si insasi invierea. Nu vad prea mult loc de metafizica aici. In plus, chiar daca am lua in seama opera lui in ansamblu, sa nu uitam ca Hegel a fost citit si ca teist, si ca panteist, si ca panenteist, si ca ateist. Nu cred sa ne fie de prea mult ajutor (opinia mea este ca el folosea religia doar ca limbaj pentru filosofie - nimic mai mult).
RăspundețiȘtergereEu nu incerc sa conving pe nimeni de nimic. Incerc sa ofer o cutie de rezonanta, in care fiecare cititor sa-si auda mai clar propriile ginduri. De altfel, am criticat si mai critic inca religia in primul rind din interiorul religiei (am aratat de exemplu de ce cred ca adventismul este in multe privinte absurd facind exegeza biblica).
Te trimit in vizita la 2 carti, tu te duci la una singura si apoi tragi concluzii non sequitur. Ce relevanta are ce demitologizeaza Hegel sau cum a fost citit? Discutia a pornit de la interactiunea spiritului cu materia. Tu ai zis ca nici Platon, nici Hegel nu ne explica aceasta interactiune. Ceea ce e fals, o fac amandoi cu asupra de masura - nu importa daca suntem sau nu de acord cu explicatiile lor. Am afirmat limpede ca intre sensul dat de Ioan spiritului si sensul dat de filozofi, nu doar de cei doi, exista o legatura, fara a exista o identitate.
RăspundețiȘtergereIar daca in scrierile unui tip in ale carui texte termeni metafizici precum 'spirit' apar mai des decat conjunctiile nu e loc de metafizica, atunci sigur e loc de spiritism, doar ca vorbim deja nu de Hegel, ci de Madam Blavatsky.
Ideea textului tau era ridiculizarea folosirii unor termeni precum 'spirit'. Incercam doar sa'ti atrag atentia ca - daca respingem/ridiculizam orice text pe baza/din cauza prezentei conceptelor metafizice - riscam ridiolul la randul nostru. Metafizica e un tovaras de drum al gandirii de niste mii de ani, nu o inventie a evanghelistilor.
Despre partea cu convinsul si critica din interior, la postarea cu al doilea pomelnic de versete, dupa ce'l diger.
"nu importa daca suntem sau nu de acord cu explicatiile lor"
RăspundețiȘtergereBa sigur ca importa. Tocmai pentru ca importa nu dai doi bani pe una ca Blavatsky. Simpla abordare a unui subiect nu tine, nici macar in cantitati industriale, loc de demonstratie si persuasiune.
Eu nu am ridiculizat o chestiune de terminologie, ci insasi paradigma filosofica ce subintinde teologia clasica. Si fac asta de multa vreme, nu doar in doua rinduri din postarea de mai sus. Metafizica a evoluat in ultimul secol mai mult decit in ultimele trei milenii. Teologia trebuie sa tina pasul.
Metafizica a evoluat de s'a spart. Adica a murit. I'am pus cruce. Teologia la fel. Asta in cazul in care nu numeri si ratiunea cinica la metafizica, sau inalta critica la teologie. Eu n'o fac, din motive de claritate a termenilor.
RăspundețiȘtergereCu madama spiritista - o sa razi - te inseli. (Am dat mai mult de doi bani, chiar cateva zeci de mii, prin anii '90, ca aveam o amica pasionata de de'astea; i le'am facut cadou, dar am mai si citit din ele.) E un fel de Dan Brown. Si ce daca? Insa cu asta ajungem inapoi la motivul ascuns al intrebarii despre Matei 2,23. Nu m'ai lamurit cu Nazaretul , ma interesa dintr'un motiv anume, voiam sa'ti fac o propunere destul de lucrativa.
Daca'ti plac si tie Borges, Eco, Monaldi&Sorti, atunci hai sa punem de'un policier despre manuscrisul pierdut din care citeaza Matei... Ce zici? Asa ii mai lasi pe apologetii adventisti sa rasufle o vreme...
Nu am nicio teorie proprie cu privire la Matei 2:23. Imi suride ideea policier-ului :) N-am citit nimic de Monaldi & Sorti - promit sa-i caut cit de repede.
RăspundețiȘtergereSi n-am nimic impotriva daca ti se pare ca singura directie in care teologia poate urma metafizicii este inspre cimitir :)
RăspundețiȘtergerehttp://www.filestube.com/f4dff432a4c887ed03ea/details.html
RăspundețiȘtergereDaca ai probleme morale, s'o fi gasind si de cumparat pe Amazon. Are si traducere romaneasca, de acum 5-6 ani, parca la Humanitas.
Gasisem deja (fara scrupule) originalul italian la Imprimatur. M-am apucat sa citesc. Multam oricum.
RăspundețiȘtergere