sâmbătă, 9 aprilie 2011

Despre ispăşire VIIe

Leviticul 16:21 conţine singura instanţă din întregul Pentateuh în care păcate şi fărădelegi sînt mărturisite asupra unui animal (am mai remarcat şi în alte rînduri faptul că "punerea mîinilor" nu avea în mod normal o implicaţie confesională). Iar în acest unic caz, păcatele şi fărădelegile nu iau calea sacrului, a altarului şi a sanctuarului (lucru imposibil în oricare zi a anului ritual iudaic), ci drumul pustiei, al anihilării, al eliminării totale. Nu, nu ştiu dacă Azazel e un nume propriu, aşa cum par să indice paralelismul din v.8 şi apariţia unui demon omonim în varianta etiopiană a lui Enoh (unul dintre îngerii care s-au încurcat cu femei, fix cel care i-a deprins pe bărbaţi cu arta războiului şi pe femei cu artificiile sulemenirii); sau dacă e doar un nume al eradicării. Cert este că asemenea ritualuri eliminatorii nu erau o raritate în lumea antică a Orientului Apropiat - după cum demonstrează şi Leviticul 14, pe care l-am mai invocat.

Ceremonia de Yom Kippur nu avea menirea de a înlătura efectele unui an întreg de acumulare a răului la sanctuar, ci ducea apropierea omului de Dumnezeu pînă la capăt, desăvîrşind un an întreg de ispăşire. Întocmai ca la inaugurarea templului, jertfele de ispăşire/purificare aduse nu răspundeau vreunei infracţiuni comise în prealabil, ci deschideau drum către sfinţenie. Probabil că tocmai pentru a amplifica ideea de puritate a proximităţii sacrului a fost recrutat şi ritul eliminatoriu al lui Azazel - omul a trăit să-l vadă, ca prin ceaţă, pe Dumnezeu şi orice rău este definitiv alungat din comunitatea credincioşilor. Sfinţenia se instalează în toată slava ei în Israel.

Merită să remarcaţi cîteva detalii: nu există şi un viţel pentru Azazel, care să întregească jertfa pentru preoţi; v.20 prezintă momentul ţapului pentru Azazel ca avînd loc după ce "ispăşirea pentru sfîntul locaş" se va fi "isprăvit" - ceea ce sugerează că acest segment ritual viza magic şi/sau didactic comunitatea de credincioşi, nu templul şi, din nou, clerul aferent; în fine, ispăşirea nu era completă pînă ce nu se aduceau sacrificiile pentru "arderea de tot" (v.24) - acestea sînt temelia întregului cult levitic (se poate spune că orice jertfă "pentru păcat" / pentru purificare nu era decît introducerea necesară pentru ofranda supremă a holocaustului; inaugurarea templului, inclusiv de Yom Kippur, făcea posibilă "jertfa necurmată").

13 comentarii:

  1. Mai Poli, ce spui tu aici este grozav! A tine un an intreg pacatele la sanctuar este o imagine ce nu are loc in LOCUL de slava, de prezenta a divinitatii de la sanctuar.
    Acum, daca s-ar prezenta aceasta realitate a lucrurilor in BAZS, care ar fi reactia?

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu nu am pretentia ca as avea acces la "realitatea lucrurilor". Ce propun eu este doar o interpretare a textului biblic. O interpretare care da seama - zic eu - mai bine de toate detaliile materialului ritual din VT decit alte interpretari. Careia nu-i este teama sa citeasca VT fara constringeri doctrinare.

    BAZS a investit prea mult in aberatia "dublei ispasiri", cu toate increngaturile ei, pentru a accepta vreodata lectura propusa de mine. Ma multumesc cu faptul ca reusesc poate sa ridic intrebari acolo unde domnesc indobitocitor certitudini nedigerate.

    RăspundețiȘtergere
  3. "Dubla ispasire" a BAZS are de a face cu judecata de cercetare?
    Poli, poti sa-mi spui pe scurt cum interpreteaza alte biserici neoprotestante, de exemplu biserica baptista, textul biblic?

    RăspundețiȘtergere
  4. Da. Adventistii vad ispasirea ca avind doua faze. In interpretarea tipologica, zilei ispasirii (care e faza a doua) ii corespunde "judecata de cercetare". Banuiesc ca un baptist nu ar avea mari probleme in a accepta interpretarea detaliata de noi aici.

    RăspundețiȘtergere
  5. Poli, ziua ispasirii - Yom Kippur este o zi!
    Judecata de cercetare, de la 1844 pana la...revenire. Nu este asta manipulare?
    Iarta-ma, dar eu nu vad alta paralela.

    RăspundețiȘtergere
  6. Poli, se poate adventism fara judecata de cercetare? Se poate doar cu advent si sabat?

    RăspundețiȘtergere
  7. Istoric, adventismul ESTE judecata de cercetare. Restul - de la sabat la porc - au venit mai tirziu. Dar - sigur - adventismul se poate reinventa. Sau... se poate? :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Hei Poli, ma provoci sa mai pun intrebari:
    De ce adventismul a adaugat langa judecata de cercetare sabatul si porcul? Astea doua nu vin din iudaism?

    RăspundețiȘtergere
  9. Sabatul a venit cumva natural, dat fiind ca judecata de cercetare punea accent pe satisfacerea cerintelor "legii morale". Porcul nu si-a facut intrarea decit vreo 20 de ani mai tirziu, cind BAZS avea deja statut legal. S-ar putea spune si despre doctrina judecatii de cercetare ca vine din iudaism - Daniel, Leviticul, Ezechiel. Numai ca nimeni in afara de adventisti, nici macar evreii, nu au dibuit-o. Ceea ce e deja suspect.

    RăspundețiȘtergere
  10. Dragul meu Poli, interpretarea la Apocalipsa spune ca BAZS este a saptea si ultima biserica. Daca se poate reinventa, nu stiu! Stiu ca cinstit ar fi ca unele lucruri sa fie corectate si cred ca nu ar produce nici un cutremur in interior. Ce-i asa de greu?

    RăspundețiȘtergere
  11. Da, asa cum a fost corectata si interpretarea la Apocalipsa 2 & 3 :)

    RăspundețiȘtergere
  12. Of, oricum o dau, cu tine nu ies la capat!
    Bine, spune-mi cum ar trebui sa arate BAZS. Ea exista si este una mondiala, ce se poate face? Crezi ca va mai fi vreuna dupa ea (a opta) sau vreo varianta imbunatatita? Si te mai rog ceva: da-mi o interpretare la zi a celor doua capitole din Apocalipsa!

    RăspundețiȘtergere
  13. :) Interpretarea adventista la Apocalipsa 3 (mesajul catre Laodicea) chiar a fost corectata in ultimele decenii. Teologii adventisti vorbesc astazi, daca mai subscriu inca istoricismului, despre Laodicea ca reprezentind intreaga crestinatate contemporana, nu doar o biserica sau alta. Iar eu nu vad in text niciun indiciu pentru concluzia ca cele sapte biserici ar fi sapte epoci istorice.

    RăspundețiȘtergere