joi, 18 februarie 2010
Umor editorial
Aflat ieri sau alaltăieri în trecere pe la un amic, am răsfoit un număr recent al revistei re:spiro (nu ştiu multe despre ea, n-o caut cu lumînarea, pur şi simplu s-a întîmplat). Am rîs copios cînd, ajuns la mijlocul revistei, am dat peste un spread cu "Ordinea evenimentelor finale". E drept, numărul pare dedicat eschatologiei. Totuşi, mi-e greu să-mi imaginez adolescentul de azi ezitînd între fabuloasele spread-uri din National Geographic, cu cine ştie ce splendidă minune a naturii, sau vreun deocheat centerfold din Playboy, cu alt gen de minune a naturii, şi "poster"-ul cu desfăşurătorul sfîrşitului din re:spiro. Asemenea "realizări" aveau probabil sens în copilăria publicisticii adventiste (acum un secol şi jumătate), dar astăzi nu sînt decît puerile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Depinde care-i publicul țintă al revistei. E o greșeală dacă targetul nu include și adventiști.
RăspundețiȘtergereMadi, spune-mi si mie citi adolescenti sau tineri adventisti cunosti care au in camera postere cu sfirsitul lumii. Iar daca "targetul include SI adventisti", e suficient pentru ca sa ii indopam si pe neadventisti cu "scheme profetice" demne de Turnul de veghere?
RăspundețiȘtergereTargetul nu include SI. Targetul e clar delimitat iar oamenii cu cap lucreaza cu profil de utilizator, cu obiceiuri de lectura si (alti) indicatori veritabili.
RăspundețiȘtergereDespre re:spiro si posterul cu pricina, numai de bine...
Eu unu' cred ca e un exercitiu bun. Stii cum se zice, azi poster cu sfarsitul lumii, maine cu anjelina. Pe langa asta, mergeau si niste poze apocaliptice. Orase parasite, napadite de balarii si aproape in ruina, autostrazi pe care mai gonesc doar firele de praf...
RăspundețiȘtergereCum se numesc oamenii fascinati de sfarsitul lumii? De apocalipse, plagi si cataclisme? :)
Este si asta o modalitatea de a "tine" tinerii in biserica. Am avut un mic-mare soc la o lectiune cu companionii, cand doua fete cu mame adventiste, dar tati neadventisti, mi-au povestit ce groaza le este la gandul ca tatii lor nu vor fi mantuiti. Ori de cate ori aud despre evenimentele finale, isi imagineaza ca vor merge in cer fara ei. Una chiar imi spuna ca viseaza cum vine Isus si ea impreuna cu mama se ridica la cer, iar tatal - un om de bine, de altfel - ramane in urma. Probabil nu mai trebuie sa mentionez ca s-a lasat cu lacrimi...
RăspundețiȘtergereSpunea cineva intr-o carte de consiliere crestina ca n-ar trebui sa le inoculam tinerilor, de la o varsta la care sunt atat de impresionabili, frica de evenimentele finale - pentru ca asta este sentimentul dominant.
Dar ce mai conteaza ca-i "mantuim" cu frica-n san? Nu este oare mai important sa fie "pe veci cu Domnul"?
Actually, chiar exista un nume pentru obsesia sfirsitului - eschatomania (care produce adesea o contrareactie, eschatophobia). Despre amindoua, mai multe aici: http://www.reclaimingthemind.org/blog/2009/09/the-forgotten-gospel-of-the-end-times/#more-3100
RăspundețiȘtergereAcelasi blogger are o serie dedicata unor mituri din crestinism, unele dintre ele tinind de eschatologie - vezi aici: http://www.reclaimingthemind.org/blog/category/and-other-stupid-statements/
Despre frica, in postul urmator.
Lasind ideea de a lipi sau nu asa ceva pe perete (eu eram cam habotnica pe la 11 ani), posterul este in primul rind pueril din punct de vedere teologic! Ma calca pe nervi atotsuficienta unor adventisti care stiu exact ce, cum si in ce ordine se va intimpla la sfirsitul lumii. Nici o dilema, nici un loc pentru surprize, nimic, doar o schema asa cum poate fi vazuta in afisul respectiv. Probabil vor sta cu creionul in mina sa bifeze etapele "corecte" pina cind le va fugi pamintul de sub picioare ( si cine stie daca vor observa asta, din moment ce nu apare in "schema"). Sa educi tinerii in acelasi mod mi se pare penibil si iresponsabil. Ca sa nu mai spun ca e si defazat, in alte tari teologia e deja mult mai nuantata.
RăspundețiȘtergereImi aduc aminte ca, la una din putinele ore de religie la care am participat in liceu, s-a vorbit despre cer. Aia buni sus, aia rai jos. M-am enervat si am intrebat ce se va intampla cu mama si fiica mantuite si tata in cazan? Ce fericire mai e aia stiind ca o parte din tine sufera? Am crezut ca l-am blocat cu intrebarea asta si ma va lasa sa ma joc in continuare cu celularul. M-am inselat insa. Mi-a raspuns ca celor care vor ajunge in cer li se va sterge memoria! :)
RăspundețiȘtergereN-as zice ca sunt eschatomaniac. Am vazut pe unii pasionati de sportul asta. Evanghelizari cu sfarsitul lumii si apocalipse. Un fel de ratele si vanatorii. Eschatomaniacii arunca cu antihristi si escatofobistii se feresc.
Imi plac imaginile cu orase pustiite, fantani fara apa, hanuri arzand si intersectii napadite de buruienim insa nu le propovaduiesc.
Probabil sunt un alt fel de maniac. Mai caut ;)
@ vega: M-am abtinut intentionat de la a comenta continutul unei asemenea "scheme profetice" pentru a vedea daca exista o asemenea sensibilitate printre cititorii mei. Bravo!
RăspundețiȘtergere@ rumbu: Scenele cu bulgari de amarant vinturati pe strazile vreunui oras pustiu imi plac si mie. Dar isi au locul in western-uri :)
da au si argumente biblice......vin cu tex.din doi unul va fi luat si celalalt lasat....asta cum mai este????
RăspundețiȘtergere@ ano: despre ce si cine vorbesti? Daca te referi la interpretarea dispensationalista la pasajul din Matei 24:40-41, atunci pot sa-ti spun clar ca e o aberatie. Nu intru in detalii, ajunge sa observi ca limbajul lui "luat" si "lasat" nu e deloc marcat calitativ - adica nu stim daca e mai bine sa fii luat sau sa fii lasat. Nu exista nimic intrinsec pozitiv in a fi "luat" - vezi Matei 4:8-11, unde diavolul Il "ia" si-L "lasa" mai apoi pe Isus. E doar o pereche de actiuni antagonice, atita tot. Mai mult, Matei 24:39 pare sa sugereze (e folosit un alt verb) ca cei "luati" sint cei care pier maturati de apele "cataclismului" (chiar asta e cuvintul grecesc).
RăspundețiȘtergereo, de ce nu mi-a explicat nimeni pana acum? Am gandit ca un copil sau, nici copiii nu mai gandesc astazi asa! Multumesc
RăspundețiȘtergereReferitor la mini-exegeza pe Matei 24:40.41 aș avea un comantariu: pentru cei luați de potop este folosit verbul αιρο (airo) care este tradus de Cornilescu prin verbul a lua. Tot același verb apare și în Ioan 11:48 (”Dacă-L lăsăm așa, toți vor crede în El, și vor veni Romanii și ne vor nimici (αιρο) și locul nostru și neamul”) dar de data aceasta Cornilesc folosește verbul ” a nimici”, ceea ce mi se pare mult mai potrivit și pentru Matei 24:39, dacă ținem cont de context. Spre deosebire, pentru cei ”luați” la venirea Domnului este folosit verbul παραλαμβανο (paralambano) ca și în Mat 1:20 (”Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului și i-a zis: Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei -παραλαμβανο la tine pe Maria...”) Cred deci că este evident că sunt două sensuri diferite ale verbului ”a lua”; în v 39 este sensul figurativ, care s-ar traduce mai bine cu ”a nimici”, ”a distruge”, iar în v 40.41 este sensul direct. În ce privește lăsarea, aici avem verbul αφιεμι (afiemi) care mai apare și în Romani 1:27, unde Ap Pavel spune :”Deaceea, Dumnezeu i-a lăsat (αφιεμι) pradă necurăției... ”
RăspundețiȘtergereCât despre Mat 4:8-11, e adevărat că și Satana παραλαμβανο) ”ia” pe Isus, dar folosirea unui verb într-un anumit context nu afectează sensul aceluiași verb în alt context; dacă Satana ”ia” pe cineva, nu înseamnă că Dumnezeu nu poate să ia, sau că verbul ”a lua” are numai sens negativ. Sunt două situații diferite. Deci ceea ce ai făcut tu nu este exegeză ci mai degrabă eisegeză (ai adăugat într-un text idei din alt text sau propriile prejudecăți).
Nu poți să spui că nu știm dacă e mai bine să fii luat sau să fii lăsat, din moment ce contextul ne arată clar că e vorba de două categorii de oameni: unii care vor fi pregătiți, și alții care vor fi luați prin surprindere (pe de o parte Noe și robul credincios, pe de alta cei din afara corabiei și robul necredincios).
Dragă Alin, am pomenit eu însumi că în versetul 39 e folosit un alt verb decît în 40. Dar acest amănunt nu este suficient pentru a vorbi de două concepte diferite. În primul rînd, nu avem nevoie să apelăm la pasaje comparative din afara Evangheliei după Matei - găsim la Matei suficiente ocurenţe ale celor trei verbe (airo, paralambano şi afiemi) pentru a ne lămuri în privinţa ariei lor semantice. În al doilea rînd, primele două sînt în mare parte sinonime - uită-te măcar la Matei 24:17-18. În al treilea rînd, eu nu am spus că verbul "a lua", oricare ar fi el, "are numai sens negativ". Afirm însă din nou că amîndouă verbele (şi paralambano, şi afiemi) sînt neutre - nu semnifică în mod clar şi exclusiv un destin bun sau unul rău. În al patrulea rînd, da, contextul ne arată clar că cei "luaţi" sînt cei luaţi prin surprindere. În fine, caută pasajele (inclusiv din LXX) în care Dumnezeu apare ca subiect pentru verbul paralambano (sau măcar lambano) - vei vedea că nu sînt multe şi că nu e niciodată vorba de strămutarea la/cu Dumnezeu (în cazul lui Enoh - Geneza 5:24 - e folosit un cu totul alt verb, paratithemi, "a strămuta").
RăspundețiȘtergereCă ştii să foloseşti BibleWorks sau că ai auzit de "eisegeză" e lăudabil. Dar te provoc la un studiu mai atent, mai metodic şi mai puţin defensiv. În primul rînd, nu fi aşa de sigur că prejudecăţile sînt ale altuia (ideea că drepţii vor fi "răpiţi în văzduh" în timp ce restul lumii rămîne la sol e din Pavel, nu are ce căuta în Matei; acesta din urmă vorbeşte în context doar despre îngeri care adună la un loc "aleşii", nu şi despre "răpire" - vezi 24:31). Sînt încă deschis să-mi demonstrezi că mă înşel.
Imi place! Adica pseudointelectualitatea AZS juvenil si nu numai nu-i pasionat de "apocalipsa" (pe elineste, e "descoperire", nu?) ci de "escatologie"... Foarte tare, brav popor advent!
RăspundețiȘtergereUnde este pastorul Alin? Astept o demonstratie dintre exegeza si eisegeza...
RăspundețiȘtergerePasajul paralel din Luca 17 este cât se poate de clar asupra însemnătății cuvintelor lui Isus cu privire la Parusie. În timp ce Matei folosește verbul airo, Luca folosește de două ori (o dată vorbind despre antediluvieni și a doua oară despre Sodoma și Gomora) verbul appolumi ”Și a venit potopul, și i-a prăpădit pe toți” Desigur, prăpădirea aceasta nu este deloc de dorit. Dar partea interesantă este că apare și un dialog între ucenici și Isus. După ce Domnul spune în v 36 că ”doi bărbați vor fi la câmp: unul va fi luat și altul va fi lăsat” ucenicii întreabă ”unde, Doamne?” (adică unde va fi lăsat?) iar Isus răspunde folosind un text din Iov că ”unde va fi trupul, acolo se vor strânge și vulturii” E clar o referire la pământ și la degradare (cadavre nu sunt în cer). Din nou, nu poți spune că e nu ști dacă e mai bine să fi luat sau lăsat. Pentru mine, contează să nu fiu prăpădit.
RăspundețiȘtergereDraga Alin, nu exista niciun dubiu cu privire la sensul lui airo la Matei. Luca nu ne ajuta insa citusi de putin sa stabilim conotatii pozitive sau negative pentru perechea paralambano-afiemi. Dar asta nici nu conteaza - Luca are dreptul sa spuna altceva decit Matei, si invers. Nu e tocmai corect sa fugim repede-repejor la pasajele paralele. Fiecare evanghelist are o teologie unica, interpretind detaliile dintr-o perspectiva idiosincratica.
RăspundețiȘtergereIn versetul 37 nu e niciun citat din Iov. E in schimb un proverb semitic folosit si aici de catre Luca exact cu acelasi sens ca in Matei 24:28 (ca sa-L explic si eu pe unul prin celalalt): venirea/judecata/sfirsitul va fi batator la ochi. Sa nu-mi spui ca cei literalmente lasati vor fi literalmente devorati de vulturi (si nu de hiene, Doamne fereste!).
Si eu vreau sa fiu luat, dar limbajul acesta al rapirii/ridicarii la cer mi-e clarificat de Pavel, nu de Matei. Ramin la parerea ca, in Matei, sensurile perechii paralambano-afiemi sint ambigue.
Din nou, nu cred că putem studia corect ce spune Matei, fără Luca sau viceversa. De ce? Pentru că avem 4 evanghelii, nu una. Fuga de care vorbesti este de fapt o metoda veche, folosită de toți cercetătorii (exegeții) rezonabili, si încurajată de E.G. White. Că Luca are dreptul să spună altceva decât Matei e una, dar că nu o face, e alta. Dacă ar fi vrut să spună că Matei a fost ambiguu, ar fi folosit aceeași ambiguitate și el, dar nu o face, pentru că de fapt același Autor îi inspiră. Așa ai putea să spui și despre Luca 17:33 că este ambiguu, cu referire la verbul apollumi. Dar când căutăm în Matei, observăm la ce se referă. Deci nu cred că e corect exegetic să studiem o Evanghelie fără cealaltă.
RăspundețiȘtergereCând ucenicii întreabă ”unde, Doamne?” ce vrea El să le spună prin expresia folosită? (eu cred că este din Iov-dovedește-mi că nu) Pentru că e clar că ei întreabă unde vor fi lăsați cei ce vor fi lăsați.
Alin, eu zic ca e mai simplu sa te intorci tu la scoala decit sa-ti povestesc eu ce trebuia sa fi invatat tu deja. No offence. Daca n-ai fi terminat teologia, iti raspundeam. In plus, nu eu trebuie sa-ti dovedesc ca Luca NU citeaza din Iov, ci tu ca DA - citeaza. Simpla trimitere din editia Cornilescu nu e de ajuns.
RăspundețiȘtergereDraga...polihronule, nu te-am intrebat ca sa-mi raspunzi ci ma gandeam ca poate vei recunoaste si tu ca fugi cat poti de exegeza. Dar ma rog, esti prea ocupat sa critici pe altii si nu mai ai timp de asa ceva. Faptul ca stii sa jonglezi cu tot felul de idei care ametesc pe neinitiati nu garanteaza corectitudinea concluziilor. Sa fii iubit!
RăspundețiȘtergereAline, recomandarea mea pentru tine - aia cu intoarcerea la scoala - nu era o gluma. Nu stiu exact la ce intrebare te referi (oricum, se pare ca nu era o intrebare). Daca e vorba de citatul din Luca 17:37, trebuie sa-ti aduc aminte ca eu vorbeam despre Matei 24 si ca am respins ideea de a-l citi pe Matei prin Luca. In plus, nu e deloc clar la ce se refera ucenicii cu acel "unde". Ma tem ca tu fugi de regulile exegezei.
RăspundețiȘtergereNu ti se pare ca predici saptaminal in fata cite unui grup de neinitiati? Esti sigur ca nu "jonglezi cu tot felul de idei" care sa-i "ameteasca"? Si nu pot sa inteleg cum imi reprosezi ca as critica pe altii cind tu, chiar prin acest repros usor impertinent, ma critici fara sa ma cunosti.
Aline, tot tie: pe blogul tau, intr-o postare, sugerezi ca sulul din Apocalipsa 10 este profetia lui Daniel. Fa-ne, rogu-te, si noua aici o demonstratie exegetica. Arata-ne argumentele care ar putea sustine o asemenea interpretare.
RăspundețiȘtergereSi inca ceva. Cum esti tu specialist in relatia NT-VT, spune-ne si noua de unde citeaza Isus in Ioan 7:38.
RăspundețiȘtergereÎn primul rând, nu-mi place tonul în care discutăm. Nu mi-a plăcut remarca ta cu școala și nici nu îi găsesc locul (sincer). În al doilea rând, ironia cu specialistul în relația NT-VT nu te ajută nici pe tine nici pe mine, pentru că amândoi știm că nu pretind asta; pur și simplu îmi place să cercetez Biblia. La relația Apoc 10-Daniel 12:4 voi scrie pe blog, iar la Ioan 7:38, chiar nu știu să-ți spun acum. Poate mă ajuți tu. Să fii iubit!
RăspundețiȘtergereok, astept un dialog "cu minte" intre alin si polihronu. Citindu-va, nu fac altceva decat sa cercetez si eu Biblia. Multumesc amandurora.
RăspundețiȘtergereDraga Alin, nici nu trebuie sa fi trecut pe la Cernica pentru ca sa intuiesti pericolul metodei tale exegetice - sa dai sens unui text din Matei recurgind la pasajul paralel din Luca, unde contextul difera. Este falacios sa presupunem ca Luca a scris pentru a-l elucida pe Matei. Si chiar daca ar fi asa, tot nu l-am crede pe Luca pe cuvint, si ne-am permite sa venim cu interpretari alternative pentru spusele lui Matei. Mie lucrul asta mi se pare elementar. In acest sens am spus "nu glumesc..."
RăspundețiȘtergereTonul? Eu zic sa ne ingrijoram mai intii de continuturile a ceea ce spunem, mai ales cind ceea ce spunem tradeaza anumite lucruri despre citiva ani buni din viata. Ironie? Ba deloc. Ai facut o afirmatie (trimiterea la Iov) pe care nici nu ai argumentat-o, nici nu ai retractat-o. Am presupus - cu temei, zic eu - ca astepti sa te credem pe cuvint, dat fiind ca te pricepi. Daca m-am inselat, corecteaza-ma.
In Ioan 7, Isus trimite la o scriptura despre care nu avem nici cea mai vaga idee (nu avem sursa citatului Sau nici in canonul VT, nici in afara Lui). Interesant, nu?
Fii bun si lasa-mi aici un semn ca ai scris pe blog despre Apocalipsa 10. Multam.
http://eusivremurile.blogspot.com/2010/03/cat-este-ceasul-iv.html
RăspundețiȘtergerehttp://numaruldeplin.blogspot.com/
RăspundețiȘtergerehttp://eusivremurile.blogspot.com
RăspundețiȘtergereintrebari pentru polihronu:
RăspundețiȘtergere1.Unde este locul (explicit) al invitatiei EGW?
2.Care este pozitia fata de EGW?
3.Ce este fagocitoza (in cazul dat)
1,2,3 sunt nedumeririle lui Alin...cat despre Dan.12, Apoc.10 voi citi cu atentie maine.
Oare profesorul Laiu ce zice la acest subiect?
1. "Domnul doreste sa va studiati Bibliile. El nu a dat nicio lumina noua care sa ia locul Cuvintului Sau. Aceasta lumina [scrierile EGW] este menita sa indrepte mintile confuze catre Cuvintul Sau, care, mincat si digerat, devine singele datator de viata al sufletului." (Scrisoarea 130, 1901 - sublinierea mea)
RăspundețiȘtergere"Cind veti face din Biblie mincarea si bautura voastra, cind principiile ei vor face parte din caracterul vostru, veti sti mai bine sa primiti sfatul divin. Eu inalt astazi inaintea voastra pretiosul Cuvint. Nu repetati lucruri spuse de mine - 'sora White a spus asa', 'sora White a spus invers'. Descoperiti ce are de spus Domnul, Dumnezeul lui Israel, si impliniti porunca Lui." (Manuscrisul 43, 1901 - sublinierea mea)
2. Am precizat-o aici.
3. Habar n-am. Autorul sa clarifice.
Poli,pagina la care faci trimitere (2) nu exista.
RăspundețiȘtergerehttp://adventistderomania.blogspot.com/2010/01/autoportret-de-imprumut.html
RăspundețiȘtergereSau mergi la arhiva blog, in dreapta, la Autoportret de imprumut - prima postare din 2010.