joi, 5 august 2010

Fervori identitare

Una dintre ocupaţiile cele mai ridicole şi oţioase ale unor lideri adventişti ai momentului (de la noi şi de aiurea) este să definească ce anume este acela "adventism" şi, mai ales, ce nu este "adventism". Astfel, Florin Lăiu şi Cliffy Goldstein ne tot spun în ultima vreme ce poate şi ce nu poate crede un "adventist serios" sau "onest". La mijloc sînt cel mai adesea chestiuni legate de origini, devenite emblematice pentru fundamentalismul creştin şi - în aparenţă - vitale pentru doctrina adventistă a sabatului.

În primul rînd, mi-e imposibil să înţeleg în virtutea cărui drept excepţional ne oferă aceşti corifei "singurele" definiţii valabile ale "adventismului". A vorbi în numele "adventismului", ca şi cînd acesta ar avea o realitate ideală, ruptă de comunitatea policromă a milioane de credincioşi (şi mai puţin credincioşi), este o încumetare şi un abuz. Cliffy şi Florin uită că ei nu sînt decît nişte adventişti, nu adventiştii prin excelenţă, nişte voci în adventism, nu vocea adventismului. De asemenea, ei fac o tristă confuzie - între adventism şi doctrina adventistă. În fapt, Cliffy şi Florin sînt departe de a avea aceeaşi doctrină (în toate detaliile), lucru care nu-i împiedică să fie, în egală măsură, adventişti. Iar eu sabatizez, mănînc în general vegetarian şi aştept un sfîrşit al lumii fără să cred în creaţia în "şapte zile literale", fără să fac vreo deosebire între animale curate şi necurate, şi fără să citesc istoricist apocaliptica biblică. A da, şi fără să (mai) fiu (în mod formal) adventist.

Încă mai important, tot acest cabraj dogmatic este profund superficial (dacă admiteţi oximoronul), dat fiind că transformă ţînţari în armăsari. Mîntuirea creştină nu ţine nici măcar de sabatizare, mîncare sau expectativă eschatologică, darămite de edificiul doctrinar care le justifică. Cum faci teologie contează mult mai mult decît ce teologie faci. Iar dacă iubeşti (cu toate riscurile de rigoare) sau nu e infinit mai important decît dacă teologizezi sau nu.

În plus, nu înţeleg ce-i cu discriminarea asta: pe cînd nişte "indicaţii preţioase" pentru ce anume să creadă un fost adventist, cel mai probabil neserios şi neonest?

11 comentarii:

  1. Excelent comentariul!

    Vizavi de ultima intrebare... Astepta doar un pic. Un an, cel mult 2!

    Si, cu voia Dvs., gandirea categorica (din ce in ce mai vizibila in spatiul public si dominanta in mediul AZS, de la vladica pana la opinca) este (de suficientde de mult timp) suficient de bine documentata in literatura de specialitate!

    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Florin Laiu este profesor la ITA.
    Cine este Cliffy Goldstein?
    Polihronu, ce definite aveti Dvs. pentru adventism?

    RăspundețiȘtergere
  3. Cliffy, cum imi place mie sa-i zic, este Clifford Goldstein. E cunoscut la noi prin vreo doua carti (Ramasita, Ratiuni ale inimii) si prin contributii la studiile "scolii de sabat".

    "Adventist" inseamna "sub zodia venirii", si nu numai a celei de-a doua veniri. Daca adventismul rateaza intilnirea cu prima venire - cu toate consecintele teologice si practice ce decurg din ea - atunci este o monstruozitate. "De ziua a saptea" inseamna sabatizant. Insa, inainte de toate (o spune chiar EGW), adventismul este o atitudine DESCHISA in cercetarea teologica, neblocata in traditii (chiar daca provin din sau prin EGW) si favorizind aplicatia practica. Evident, vorbesc despre adventismul MEU, pentru ca nu sint suficient de orb sau cezaro-laist sa cred ca detin definitiA adventismului.

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca maine ar trebui sa predai lectia "Creatiunea" unor elevi din clasa I, ce le-ai spune, Poli? Dar daca ai discuta acest subiect cu cei din clasa a-X-a?

    RăspundețiȘtergere
  5. Putintica rabdare :) Urmatoare postare e dedicata capitolelor 1 si 2 din Geneza.

    RăspundețiȘtergere
  6. Totusi, reactia lor (nuclear de exagerata, uneori, e drept) se cladeste pe fervoarea altora de a cutremura "adventismul", de a-l duce-ntr-o curte uscata de iubire. Ma refer indeosebi la EC si "cata teologica", cum se auto-denumeste, FL, caci pe al tau alintat Cliffy nu l-am prea urmarit. Fiecare trage de bietul "adventist" spre o extrema. De fapt amandoi il spanzura. Dincolo de entuziasmul pe care il denunti mai sus, ce zici de fervoarea celeilalte baricade (EC) ?

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce-i aia "curte uscata de iubire"? Nu am intilnit in retorica "celeilalte baricade" nimic care sa semene a monopol identitar. Poti sa-mi dai asemenea exemple?

    RăspundețiȘtergere
  8. E vorba doar de monopol identitar ? Gaselnitele care se-ndruga privind genesa si stiinta, de exemplu, iti seamana a teologie ? Daca da, cum ? Nu e monopol identitar, e ceva opus, mai degraba dezorientare. O curte in care energia, fervoarea, entuziasmul, merg spre searbad. Spre ura sora cu fanatismul. Lipsa de iubire, deci. (Greseala, da ai remarcat: cei de cealalta parte a baricadei, dar nu mai puteam sa modific)

    RăspundețiȘtergere
  9. Teologie este orice demers care contribuie la cunoasterea lui Dumnezeu. Isus, atunci cind vindeca si statea la masa cu oameni dubiosi, "vorbea" despre Dumnezeu - facea teologie. Stiu, sint oameni pentru care teologia naturala este o contradictie in termeni. Eu (si multi altii), respectind modelul kenotic al intruparii, credem ca divinul incape foarte bine in uman, in natural. Ca-l putem intilni pe Dumnezeu intr-o stringere de mina sau intr-o supernova.

    Despre Geneza 1 si 2 urmeaza sa scriu. O sa vedem daca iti seamana sau nu a teologie :)

    Dezorientare? Cine garanteaza ca traditionalismul fundamentalist e "bine orientat"? Mai ales in teologie, certitudinile tind sa fie rodul confuziei.

    Ti se pare ca Edi, ca tot l-ai pomenit, e searbad, fanatic si lipsit de iubire? Really?! Eu STIU ca pot intra in oricare biserica adventista miine si am sa gasesc o multime de oameni serbezi, unii fanatici si citiva lipsiti de iubire.

    RăspundețiȘtergere
  10. Da-mi si mie ceva informatii (linkuri, articole, etc) despre modelul kenotic.

    Nu apar traditionalismul fundamentalist. Nu-l declar "bine orientat". Dar nici nu m-arunc spre cealalta parte.

    Am folosit pluralul mai sus. Nu doar pe E. Din pacate (chiar daca e original, si spiritual, mai putin la genesa si stiinta) reputatia ii e stirbita puternic de cei care se-nvart in jur (de partea lui, fiind) si zumzaie enervant (nu toti, desigur).

    Suntem de pareri diferite, insa abia astept sa scrii despre primele doua capitole din Genesa. Iar definitia data de tine teologiei (seamana cu cea de pe wikipedia) imi inchide gura. Eu mergeam pe cea din dex. Toate cele bune...

    RăspundețiȘtergere
  11. Kenoza vine de la kenosis - golire, anulare, zadarnicire. Substantivul nu apare in NT (apar din familia lui verbul, adjectivul, ba chiar si adverbul, inclusiv in alcatuirea unor cuvinte compuse), dar ideea teologica a kenozei este dezvoltata plecind de la Filipeni 2:6-8. Acolo unde Cornilescu scrie (in v.7) "s-a dezbracat", in original este eKENOSen.

    Prin intrupare, asumindu-Si umanitatea, Dumnezeu nu a intrat in criza de identitate. Divinitatea nu se "diminueaza" prin inomenire. Ideea asta a fost extinsa la doctrina inspiratiei: revelatia nu are nimic de suferit din adoptarea unor mijloace de expresie si comunicare cit se poate de omenesti. Edi (pe urmele altora) face inca un pas, spunind ca a studia natura, universul, materia ESTE teologie. Naturalul nu este dusmanul supranaturalului, ci - in cel mai rau caz - una dintre modalitatile de expresie ale acestuia.

    RăspundețiȘtergere