Numele biblic al "zilei ispăşirii" este yom (ha)kippurim (formă care apare şi în tratatul mişnaic Yoma). Singularul kippur, cu care sîntem obişnuiţi astăzi, nu e de găsit în Tanakh. După cum remarcam aici, prima ocurenţă a lui kippurim este în Exodul 29:36, în contextul inaugurării preoţiei aaronice. Acest termen tehnic lipseşte din Leviticul 16, denumind "ziua ispăşirii" abia în Leviticul 23:27-28 şi, incidental, 25:9. E cu totul remarcabil că am trecut deja în revistă jumătate din versetele în care avem kippurim; că toate opt sînt din Exodul, Leviticul şi Numeri; şi că această sărbătoare nu este menţionată niciunde altundeva în afara Pentateuhului (nici măcar în Ezechiel)!
În Exodul 30:10 şi Numeri 29:11 regăsim alte două referinţe la "ziua ispăşirii". Prima este curioasă din cel puţin două motive. Mai întîi, ea constituie un anacronism în ordinea povestirii - asumă familiaritatea cu textele din Leviticul în care ceremonia este descrisă pentru prima dată. Nu este însă singura situaţie de acest gen din Exodul - "cîntarea lui Moise" conţine un pasaj (15:13-17) ce pare scris după consumarea călătoriei spre Canaan şi stabilirea Ierusalimului ca centru cultic, iar finalul capitolului 19 insistă să-i pomenească pe preoţi înainte ca sanctuarul să fi fost construit şi preoţia înfiinţată! Apoi, Exodul 30:10 pare să nu ştie de Leviticul 4, care include două cazuri particulare ale jertfei de purificare, altele decît cel reglementat prin calendar (mă refer, evident, la cazul jertfei purificatoare de yom kippur), în care sîngele ajungea pe "coarnele" altarului pentru tămîiere.
În fine, ultimele două ocurenţe ale lui kippurim sînt extrem de instructive. În Exodul 30:16 dăm peste "argint ispăşitor" ("argintul pentru răscumpărare" al lui Cornilescu). Indiferent de raţiunile (încă disputate) care justificau aversiunea divină pentru recensăminte, e clar că taxa pe suflete avea menirea de a-i proteja pe recenzaţi de mînia divină (cf. v.12). Iar în Numeri 5:8 avem un "berbec ispăşitor" care este acelaşi cu cel din Leviticul 6:1-7 (5:20-26 în TM).
Ce putem deduce din acest mic studiu lexical? Că inaugurarea şi ispăşirea se presupun reciproc; că ispăşirea îi protejează pe oameni de slava divină; că pînă şi un asham (jertfa pentru vină) face ispăşire. Şi - să nu uităm - că textul Pentateuhului este departe de a fi unitar (opera unui singur autor) şi scutit de aberante interpolări. Dar, ca să nu vă las cu un gust amar, invoc aici vorba lui Ricoeur (dacă îmi aduc aminte bine) care zicea că euharistia este o transsubstanţiere - jertfa devine pîine şi vin. Isus a luat măcelul de animale şi oameni din Vechiul Testament şi l-a prefăcut în şansă pentru toţi, în drum deschis, în viaţă din belşug.
wow, tu ai scris si "b-ul" iar eu n-am avut timp sa citesc "a-ul". Sper ca weend-ul asta sa-mi fie prielnic. Revin, draga Poli!
RăspundețiȘtergereweekend-ul, scuze, ma grabeam sa plec la biserica.
RăspundețiȘtergereAm citit! Stii Poli, gustul amar pe care presupui ca-l am este de fapt luminare. Biserica ortodoxa spune ca "jertfa devine paine si vin". De ce BASZ spune ca "Cina Domnului este impartasirea cu simbolurile trupului si sangelui lui Hristos?" Eu am raspuns la intrebarea mea = raspunsul bisericii, il astept pe al tau, te rog! Revin pe seara cu jertfa pentru vina care face ispasire...
Se spune de obicei ca jertfa devine piine si vin in sensul ca trupul si singele jertfei hristice sint prezente metafizic in cuminecatura. Or, adventismul fuge in acest punct de metafizica, si bine face. Iar eu incercam sa inversez cu totul taina: jertfa hristica incununeaza si scoate din uz orice alta jertfa, lasind loc doar agapei si apropierii curajoase de Dumnezeu. Piinea si vinul sint doar piine si vin tocmai pentru ca Jertfa la face suficiente. Asta din perspectiva teologiei NT.
RăspundețiȘtergereDe ce aceasta sarbatoare ar fi trebuit mentionata in Ezechiel?
RăspundețiȘtergereE interesanta sublinirea la cantarea lui Moise!
Cat despre taxa pe suflete, de aici s-au inspirat cei din evul mediu?
Of, am intrebat odata de ce in Biblie derularea evenimentelor nu este in ordine cronologica; am incercat si eu sa le aranjez cat de cat...multumesc Poli pentru acest mic studiu lexical!
Acum am inteles de ce subliniai adeseori jerfta pentru vina. Chiar si EA face ispasire!
RăspundețiȘtergereAcum sa revenim la vremea noastra; noi avem mostenire doctina BAZS. Toata aceasta interpretare afecteaza vreunul din punctele de doctrina? Si daca este asa de clar, de ce macar profesorul Laiu nu accepta adevarul? De ce nu se face o revizuire la nivel mondial? Ce avem de pierdut?
Ezechiel este profetul preocupat de refacerea post-exilica a cultului de la Ierusalim. Ultimele noua capitole ale cartii lui sint dedicate noului templu.
RăspundețiȘtergereNu, rascumpararea sufletelor la un recensamint pastra oamenii in viata, nu le cumpara privilegii in moarte, ca in practica medievala.
Sigur ca teologia adventista este profund afectata de aceasta lectura a Pentateuhului. Adventismul n-o va accepta niciodata fara a inceta sa mai fie adventism. Teologii adventisti studiaza de obicei Biblia doar in cautarea de argumente pentru doctrinele istorice. Desi, atunci cind o fac serios si onest, nu au cum sa nu vada tot mai multe dintre problemele teologice ale adventismului. Asta e chiar cazul lui Laiu, atunci cind vine vorba de Daniel, domeniul lui de competenta.