'Plecaţi de la Mine!'

În evanghelia atribuită lui Matei există două instanţe în care Isus le spune, la modul virtual, unor oameni "plecaţi de la Mine!" Eu cred că este vorba despre aceiaşi oameni: cei care nu-l recunosc pe Isus în foamea, setea, imigraţia, sărăcia, boala şi nedreptatea din jurul lor (Matei 25:41-46) sînt prea ocupaţi să profetizeze, exorcizeze şi să facă "experienţe" (Matei 7:21-23). Religia poate fi într-adevăr un drog. Omul religios se îmbată foarte uşor cu obsesiile lui religioase - dogmatice, spirituale, senzaţionaliste. Formalismul religios nu trebuie să fie searbăd pentru ca să fie dăunător. Discuţiile de la "şcoala" de sabat sau de duminică pot fi palpitante. Închinarea poate fi impresionantă (incluzînd eventual vindecări şi exorcisme). "Rapoartele misionare" pot fi lacrimogene. Nimic rău în toate astea - Isus profeţea, desdemoniza şi îi lăsa pe toţi cu gura căscată. Dar practica religioasă nu spune nimic despre moralitatea practicantului. Creştinismul începe (dacă începe) în momentul în care ieşi pe uşa bisericii, în care laşi Biblia din mînă, în care singura minune care se petrece eşti chiar tu. Avea dreptate Nietzsche: "Să fii cu adevărat creştin înseamnă să nu-ţi pese deloc de dogme, ritualuri, preoţi, biserică, teologie."

PS S-a reaprins în America disputa cu privire la căsătoria non-heterosexuală. Încă un spectacol trist de confuzie religioasă. Nu e nimic moral în acuplarea unui mascul cu o femelă. Căsătoria heterosexuală are mai mult de a face cu perpetuarea speciei decît cu orice altceva. Conservatorismul religios este astfel o demonstraţie sociologică a evoluţionismului.