duminică, 27 noiembrie 2011

Rădăcini şi ramuri mesianice

Cel puţin de 60 de ani încoace, de la monumentala Han som kommer a lui Mowinckel, ştim că tabloul complet al aşteptărilor mesianice din jurul "anului zero" este cu mult mai complex decît caricatura din mentalul creştin (moştenită poate direct din polemica intra-iudaică a Noului Testament, în cadrul căreia discipolii lui Isus îşi tot sîcîie maestrul cu nerăbdarea lor revoluţionară - vezi Fapte 1:6 şi răspunsul uluitor al lui Isus, care nu ţine să le reproşeze ciracilor decît impetuozitatea, nu şi naţionalismul). Dacă e să-i dăm crezare lui Israel Knohl, "mesianismul catastrofic" al creştinismului îşi are începuturile înainte de şi fără legătură cu personajul Isus (un articol mai vechi aici; un altul, ceva mai nou, care sugerează şi posibile implicaţii, aici; Knohl a publicat deja o monografie despre "Oracolul lui Gabriel" - Messiahs and Resurrection in "The Gabriel Revelation", Continuum 2009).

Nu trebuie să fii un geniu să vezi că Isaia 61:1-2 din care citeşte Isus în Luca 4:17-21 (cu o inserţie din Isaia 58:6) se referă la refacerea postexilică a gloriei lui Israel - vezi mai ales v. 4-6. Cînd se declară împlinire a profeţiei lui Isaia (apropo, faza cu redarea vederii orbilor provine din LXX şi îi convine lui Luca, dar nu are ce căuta în contextul original, politic al oracolului), Isus se aşază în tradiţia interpretativă evreiască numită pesher (vă aduceţi aminte de pesher-ul la Habacuc de la Qumran, nu?), căreia creştinii îi spun "tipologie": se întîmplă ca evenimente recente sau curente să poată fi descrise în termenii vreunui text sacru, de unde rezultă "împlinirea" (sună a istoricism, desigur). Isus are tot dreptul să se creadă ce-i trece prin cap. Aşa cum autorii Noului Testament au tot dreptul să-l creadă pe Isus ce le trece lor prin cap. Asta nu înseamnă că vreunul dintre textele veterotestamentale invocate de ei are valoare predictivă. Poate Isus să "tîlcuiască" fix cît vrea "Moise şi proorocii" (Luca 24:27). Nimeni n-a vorbit despre el. Doar el vorbeşte despre sine cu imagini de împrumut.

Puteţi continua investigaţia propusă anterior cu următoarele comparaţii (m-am rezumat la evanghelii şi Fapte, eliminînd repetiţiile):

Marcu 11:9 - Psalmul 118:25-26
Marcu 11:17 - Isaia 56:7 / Ieremia 7:11
Luca 22:37 - Isaia 53:12
Luca 23:46 - Psalmul 31:5
Ioan 2:17 - Psalmul 69:9
Ioan 12:38 - Isaia 53:1
Ioan 13:18 - Psalmul 41:9
Ioan 15:25 - Psalmul 69:4
Ioan 19:36 - Exod 12:46 / Numeri 9:12 / Psalmul 34:20
Ioan 19:37 - Zaharia 12:10
Fapte 1:20 - Psalmii 69:25; 109:8
Fapte 2:16-21 - Ioel 2:28-32
Fapte 2:25-28 - Psalmul 16:8-11
Fapte 2:34-35 - Psalmul 110:1
Fapte 3:22-23 - Deuteronomul 18:15.19
Fapte 4:24-26 - Psalmul 2:1-2
Fapte 8:32-33 - Isaia 53:7-8
Fapte 13:32-33 - Psalmul 2:7
Fapte 13:40-41 - Habacuc 1:5
Fapte 15:15-18 - Amos 9:11-12 / Isaia 45:21

3 comentarii:

  1. Revin dupa ce termin investigatia propusa de tine, domnu'Poli.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai Poli, stii cate trimiteri la VT si NT ai in cele doua tabele? Vreo 80! Am ce lucra zilele astea!

    RăspundețiȘtergere
  3. Stiu :) O poti lua prin sondaj daca nu ai timp de toate. Dar chiar astept sa vad daca cineva vede in vreunul dintre pasajele VT o previziune clara cu referire specifica la Isus.

    RăspundețiȘtergere